Deseori sunt speriată ... deseori am lacrimi in ochii.Am vazut de mii si mii de ori tavanul camerei mele picturată de desene , de vise , de speranțe.Uneori te simt in inima mea ca un tatuaj , ca o rană profundă care uneori mă ustură , mă doare .Nu îmi cere să te uit , nu o pot face . Nu imi cere să nu te caut , privesc telefonul de zeci de oriNu îmi cere să te pierd ... Nu o pot face ; Ai ales ceva ce mie imi face rau , tu acolo unde estiNu stii ce simt eu ; am rămas cu amintiri si vise .
11 decembrie, 2010
Тихое кладбище, вечный покой,-
Как я мечтаю быть рядом с тобой..
Чтоб заглянуть в твои волчьи глаза,
Чтоб не оставить тебя никогда...
Я прохожу вдоль железных оград,-
Знаю, увидев меня, будешь рад..
Тихое кладбище, вечный покой,-
Как я мечтаю быть рядом с тобой..
Ярко на небе светит луна,
Я без тебя в этом мире одна..
Тихое кладбище, вечный покой,-
Кровь льется из вены багровой рекой...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu